vineri, 30 ianuarie 2015

Infernul





Spre-amiaza vieţii noastre muritoare ajuns, într-o pădure-ntunecoasă mă rătăcii pierzând dreapta cărare.


Nu-i chip să spun, căci prea cumplit m-aj şi mă-nfioară gândul ei, ce cruntă mă-mprejmuia, ce-adâncă şi stufoasă.


Nici moartea în durerea ei n-o-nfruntă; dar până-a spune ce mi-a fost spre bine, de celelalte, amintire, cântă.



Infernul (ediție digitală)

miercuri, 28 ianuarie 2015

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

joi, 22 ianuarie 2015

Îngeri și demoni





Îngeri și demoni

Dan Brown


Lecturarea cărţii Îngeri si demoni” scrisă de Dan Brown, impresionează în mod plăcut, autorul abordează un subiect extrem de interesant şi îndrăgit de cititori „contradicţia”, „prăpastia” dintre religie şi ştiinţă,în acest caz dintre confreria Illuminati (Ordinul Iluminaților a fost o societate secretă fondată în 1776, formată din liber-cugetători recrutați din lojile masonice din Germania ce urmărea să promoveze perfecționismul prin intermediul școlilor de mistere) şi Vatican.

Motivul pentru care lectura acestei cărţi îţi lasă un gust plăcut este acela că acţiunea este una complexă, adrenalina își face simţită prezenţa şi surprizele se ţin lanţ.

Pe tot parcursul cărţii, eşti ţinut în suspans, deoarece îţi doreşti să afli ce enigmă au mai dezlegat personajele (Langdon,un profesor de simbolistică şi cercetătoarea Vittoria) în goana lor după adevăr. Pornit într-o cursă pentru a găsi şi dezamorsa o bombă care ameninţă Vaticanul, Langdon îşi va da seama că are doar doi aliaţi: propria minte şi tanăra şi misterioasa cercetătoare Vittoria Vetra. Întâmplările îi vor purta pe cei doi prin cripte închise de veacuri, prin catacombe şi prin catedrale părăsite, până la ascunzătoarea ordinului Illuminati, mormântul Sfântului Petru.

Spre deosebire de alte cărţi, aceasta este o carte ce se citeşte foarte uşor. Acţiunea este palpitantă, deoarece totul se întâmplă în doar 24 de ore, în care fiecare clipă este importantă, de unde şi ideea cu care poţi rămâne după lectură: aceea că fiecare moment contează şi nu trebuie irosit.

Se poate cu uşurinţă spune că între romanul „Îngeri şi demoni” şi „Codul lui Da Vinci”, roman al aceluiaşi autor, există o mare legătură, deoarece sunt abordate cam aceleaşi subiecte, structura fiind asemănătoare. Romanul este o sursă de destindere pentru cititorii interesaţi de literatura de consum, de cărţile de aventuri uşor de abordat, dar și pentru cititorii pasionaţi de istorie care găsesc în acest roman informaţii mai puţin discutate în societatea modernă.

Recomand această carte cititorului care își doreşte să se destindă şi să afle o faţă a unui adevăr pe care îl căutăm cu toţii.



Denis-Andreea Balint

Exerciții de echilibru




Exerciţii de echilibru-


Tudor Chirilă


Cartea beneficiază de transparenţă în exprimare – a nu se confunda cu aroganţa, nesimţirea. Tudor Chirilă citeşte cu uşurinţă printre trupuri, aparenţe, gesturi, reflectând o realitate în care oamenii au uitat cine sunt şi ce sens are existenţa lor, care nu mai au timp, care se îndreaptă de nicăieri spre niciunde cu paşi grăbiţi, în ton cu moda „inventată, încercând să se adapteze acestei opulenţe-n aparenţă, oameni în ale căror adâncimi nu se poate născoci, căci ne-am umple de noroi, de putred şi de mucegai. Tudor Chirilă abordează subiecte variate precum viața de zi cu zi, iubirea, singurătatea, credința sau naționalismul.


Cuvintele lui nu fac altceva decât să îmbrace sentimente, de la cele primare, până la cele intense. Mânuieşte metaforele într-o manieră artistică, reuşind să expună cu ajutorul lor cele mai pure, dar şi cele mai atroce fapte ale realităţii, printre care nu uită să-şi păstreze acel echilibru interior atât de necesar în parcurgerea acestei vieţi.


Flavia Vaida







Către noi înșine




Către noi înşine


Dumitru Constantin Dulcan


O carte care te pune pe gânduri, un întreg dialog între profesorul universitar doctor, Dumitru Constantin Dulcan şi Stela Maria Ivanes, respectiv Constantin Ivanes, carte al cărei conţinut îţi destăinuie răspunsurile la mulţimea de întrebări legate de tot ce ţine de: om, viaţă, nevoi şi moarte. Poate te întrebi de ce am citit cartea „Către noi înşine” ...


Ei bine, pot spune că este destul de simplu: să mă redescopăr pe mine însămi, să înţeleg ce se întâmplă în jurul meu, de ce jumătate din populaţie se teme de moarte, iar cealaltă jumătate o aşteaptă cu „masa pusă”, de ce atâta răutate, de ce alegem sa-L învinuim pe Dumnezeu de nefericirile şi suferinţele noastre, de ce îmbătrânim fizic mai repede, încotro ne îndreptăm şi lista ar putea continua la nesfârşit. Pot afirma la fel de sigur că acum văd lumea cu alţi ochi, iar cât timp am citit-o, am văzut lumea prin ochii celor trei psihologi: o lume în care toţi căutăm răspunsuri, dar nu ne chinuim prea tare să le aflăm, o lume în care uităm cine suntem cu adevărat şi de ceea ce este mai important, preţuind totul după ce am pierdut ce am avut.


„Către noi înşine” este o carte care, prin conţinutul său te face să-ţi doreşti să afli cât mai multe lucruri despre tot ce eşti şi tot ce te înconjoară. Citește-o!


Anca Tirla


Zaira




ZAIRA


Cătălin Dorian Florescu


O carte surprinzătoare, în primul rând pentru că autorul, bărbat, scrie din perspectiva unei femei, în al doilea rând pentru că autorul, om tânăr, scrie din perspectiva omului ce a parcurs o perioadă din istoria tulbure a secolului XX: Al doilea Război Mondial, instaurarea regimului comunist, Primăvara de la Praga, emigrarea în SUA şi acomodarea la stilul de viaţă american.


Aventura eroinei printr-o viaţă plină de evenimente aproape incredibile este văzută ca o călătorie, o călătorie care începe odată cu naşterea Zairei într-o sală de aşteptare a unei gări şi care se desfăşoară pentru început într-o lume a normalităţii, a poveştilor şi a păpuşilor. Personajele ce o însoţesc rând pe rând pe protagonistă sunt de un realism cutremurător, iar evenimentele narate demne de o carte de istorie. Războiul, foametea, atrocităţile comunismului, fuga peste graniţă, dezrădăcinarea lasă urme adânci în sufletul Zairei. Figurile celor trei „mame” şi a bucătăresei Zsuzsa, o vor urmări pe eroină întreaga viaţă. Cu toate că, la fel ca dintr-un tren ce aleargă ameţitor, personajele coboară din viaţa Zairei unul după altul, „stafiile” lor îi vor influenţa felul de a iubi, de a acţiona, de a trata oamenii, de a spune lucrurilor pe nume, de a-şi alege meserii.


În cele din urmă poveştile de dragoste ale Zairei, aventura sa americană, relaţiile cu fiica sa, cu soţul său, cu prietenii, nu sunt decât trepte pe care personajul urcă spre sine, spre eliberarea de fantomele trecutului.


Veronica Popa